Category Archives: Tiraspol

TVR Moldova | Opinie: Admiterea autovehiculelor din regiunea transnistreană în circulaţia internaţională este o cedare din partea Republicii Moldova

Reprezentan┼úii Chi┼čin─âului ┼či cei ai Tiraspolului au ajuns la un consens ├«n privin┼úa admiterii autovehiculelor din regiunea transnistrean─â ├«n circula┼úia interna┼úional─â. Decizia este catalogat─â de c─âtre exper┼úi ca o cedare din partea Chi┼čin─âului care creeaz─â precedente periculoase ┼či ├«i va aduce noi surse de finan┼úare Tiraspolului.

Expertul institutului IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, consider─â c─â decizia a fost luat─â cu ceva timp ├«n urm─â, iar aceste negocieri au fost mimate pentru a prezenta c─â se negociaz─â. Expertul a mai ad─âugat c─â autorit─â┼úile de la Chi┼čin─âu cedeaz─â. ÔÇťNoi nu discut─âm reglementarea politic─â ┼či prin asta cre─âm precedente periculoase pentru Republica Moldova ┼či legifer─âm tacit independen┼úa transnistriei. Acest mecanism creeaz─â premise noi pentru fina┼úarea regimului de acolo, deoarece ei nu vor pl─âti ├«n bugetul de stat al Republicii Moldova ├«n urma ├«nmatricul─ârii automobilelor ├«n regimul nou, astfel va fi finan┼úat regimul de la Tiraspol ┼či indirect va fi fina┼úat─â ┼či armata de acoloÔÇŁ, a conchis Vasiloi.

Oazu Nantoi, expert al Institutului de Politici Publice, consider─â c─â aceast─â decizie a autorit─â┼úilor nu influen┼úeaz─â cu nimic la re├«ntregirea celor dou─â maluri ale Nistrului. ÔÇťTo┼úi agen┼úii economici care activez─â ├«n transnistria ┼či sunt ├«nregistra┼úi ├«n Republica Moldova pot exporta f─âr─â probleme, f─âr─â ca cineva s─â le cear─â vreun certificat. Nu ├«n┼úeleg de ce pentru autovehicule sunt necesare aceste pl─âcu┼úe neutre. Este o cedare din partea Chi┼čin─âului, care va duce la institu┼úionalizarea regimului separatist,ÔÇŁ a declarat Oazu Nantoi pentru TVR MOLDOVA.

Expertul consideră că este o tentativă de a merge pe calea precedentelor pentru a impune exemplul Ucrainei în cazul Donbasului.

În urma negocierilor, s-a decis cum vor fi admise autovehiculele din transnistria în traficul internaţional.

Potrivit expertului din cadrul Centrului Analitic ÔÇ×Expert-GrupÔÇŁ, Sergiu Gaibu, ÔÇťmecanismul va avea trei regimuri de ├«nmatriculare a automobilelor. Standard – cu numere ale Republicii Moldova, de care pot beneficia cet─â┼úenii de pe malul drept al Nistrului, regimul de numere transnistrene, cu care pot circula liber ┼či pe malul drept al Nistrului, cu toate consecin┼úele de lips─â a ├«nregistr─ârii ├«n registrele na┼úionale ┼či se mai propune unul, hibrid – numere neutre, cu care transninstrenii s─â poat─â circula peste hotare ┼či care nu vor avea simbolica Republicii MoldovaÔÇŁ.

TVR Moldova | Vicepremierul pentru Reintegrare: Jurnali┼čtii ┼či societatea civil─â trebuie s─â aib─â acces liber ├«n st├ónga Nistrului

Societatea civil─â ┼či jurnali┼čtii trebuie s─â aib─â acces liber ├«n st├ónga Nistrului ca s─â se informeze corect. Iar Chi┼čin─âul duce tratative cu Tiraspolul pentru realizarea acestui obiectiv. ├Äntr-un interviu pentru Moldpres, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a men┼úionat c─â dialogul dintre cele dou─â maluri s-a ├«mbun─ât─â┼úit.

„├Äncerc s─â conving colegii de la Tiraspol s─â stimul─âm interac┼úiunea dintre cei care ├«ncearc─â s─â promoveze lucrurile, dar nu limitat sau selectiv. Societatea civil─â trebuie s─â aib─â acces pe malul st├óng s─â poat─â fi informat─â corect ┼či din surse directe”, a precizat Cristina Lesnic.

Lesnic a mai spus c─â ├«n acest an va fi pus accent pe implementarea acordurilor semnate ├«ntre Chi┼čin─âu ┼či Tiraspol: „Lucrurile care noi le purt─âm ├«n cadrul dialogului, cel pu┼úin denot─â c─â dinamica este pozitiv─â, c─â se dore┼čte s─â avem lucruri implementate. Scopul nostru nu este s─â avem doar documente semnate, noi vorbim despre lucruri care reprezint─â un con┼úinut valoric real”.

Totodat─â, vicepremierul pentru Reintegrare a reiterat pozi┼úia Chi┼čin─âului ca trupele militare ruse trebuie s─â fie retrase ├«n mod urgent de pe teritoriul ┼ú─ârii noastre.

„Noi nu ne dorim ca pe teritoriul Republicii Moldova s─â existe trupe, nu ne dorim pentru c─â reprezint─â un impediment pentru reintegrarea ┼ú─ârii”, a subliniat Cristina Lesnic.

Reprezentantului special al OSCE pentru regiunea transnistrean─â, Franco Frattini, a anun┼úat c─â ar putea convoca urm─âtoarea rund─â de negocieri ├«n formatul „5+2” ├«n luna mai. Asta dup─â ce a efectuat o vizit─â ├«n Moldova.

Deschide.md : Krasnoselski va convoca ÔÇ×consiliul de securitateÔÇŁ pentru a lua m─âsuri ├«mpotriva Chi╚Öin─âului

Noua etap─â a controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Cuciurgan ÔÇô Pervomaisc poate ÔÇ×submina progresul ├«n procesul de negocieriÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×pune ├«n pericol securitatea economic─â a regiunii transnistreneÔÇŁ. Asta i-a spus liderul separatist Vadim Krasnoselski reprezentantului OSCE ├«n R. Moldova Michail Scanlan, ├«n cadrul unei ├«ntrevederi la Tiraspol.

ÔÇ×La data de 17 aprilie, la Camera de Comer╚Ť ╚Öi Industria a Moldovei, filiala de la C─âu╚Öeni, reprezentan╚Ťii Serviciului Vamal al R. Moldova s-au ├«nt├ólnit cu agen╚Ťii economici din Transnistria, unde li s-a spus despre cea de-a doua faz─â a controlului comun la CuciurganÔÇŁ, a spus Krasnosleksi, potrivit unui comunicat al a╚Öa-zisei pre╚Öedin╚Ťii transnistrene.

Acesta i s-a pl├óns lui Scanlan c─â Chi╚Öin─âul preg─âte╚Öte aplicarea controlului ╚Öi asupra persoanelor fizice care desf─â╚Öoar─â activit─â╚Ťi antreprenoriale.

Totodată, Krasnoselski avertizează că Tiraspolul ar putea răspunde Chișinăului cu contramăsuri.

ÔÇ×├Än timpul apropiat va avea loc ╚Öedin╚Ťa consiliului de securitate al rmn, unde se va dezbate aceast─â problem─â, se vor stabili urm─âtorii pa╚Öi ╚Öi posibile m─âsuri de r─âspunsÔÇŁ, a spus liderul de la Tiraspol.

TVR Moldova : Moscova defileaz─â ├«n estul Republicii Moldova ├«n timp ce Chi┼čin─âul tace

Moscova defileaz─â ├«n estul Republicii Moldova ├«n timp ce Chi┼čin─âul tace. Militarii din grupa operativ─â a trupelor ruse fac repeti┼úii ├«n st├ónga Nistrului pentru parad─â de 9 mai ├«n regiunea transnistrean─â. Ministerul de externe spune c─â nu are informa┼úii ├«n acest sens, prin urmare nu are nicio reac┼úie.

Cu toate acestea, militarii din grupul operativ al trupelor ruse se preg─âtesc s─â participe pentru al doilea an consecutiv la parada de 9 mai din regiunea transnitrean─â prin care vor marca victoria Uniunii Sovietice ├«n cel de-al doilea R─âzboi Mondial. Aproape 100 de militari ru┼či ┼či a┼ča numitele structuri de for┼ú─â din st├ónga Nistrului inten┼úioneaz─â s─â m─âr┼č─âluiasc─â prin centrul Tiraspolului.

Anul trecut, Chi┼čin─âul a cerut autorit─â┼úilor de la Kremlin s─â se ab┼úin─â de la orice participare pe 9 mai ├«n regiunea transnitrean─â, dar Mosova a ignorat solicitarea autorit─â┼úilor Republicii Moldova.

10TV.md : Lucr─âri pe ultima sut─â de metri. Frontiera comun─â moldo-ucrainean─â, activ─â din iunie

Ucraina și Republica Moldova vor începe în iunie lucrările de demarcare a frontierei comune, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Kiev, citat de presa ucraineană.

O decizie ├«n acest sens a fost luat─â ├«n cadrul ╚Öedin╚Ťei Comisiei bilaterale pentru demarcarea grani╚Ťei, care s-a desf─â╚Öurat ├«n aceast─â s─âpt─âm├ón─â la Kiev, precizeaz─â sursa citat─â.

ÔÇ×Delega╚Ťiile au discutat situa╚Ťia actual─â ╚Öi perspectiva aplic─ârii planului de demarcare a frontierei moldo-ucrainene pentru anul 2018. [ÔÇŽ] Comisia comun─â a decis s─â demareze faza activ─â pe teren a lucr─ârilor de demarcare pe segmentele ├«nc─â nedemarcate ale frontierei de stat moldo-ucrainene ├«ncep├ónd din luna iunie a anului curentÔÇŁ, se arat─â ├«n comunicat.

Urm─âtoarea ╚Öedin╚Ť─â a Comisiei este planificat─â pentru a doua jum─âtate a anului 2018 ╚Öi se va desf─â╚Öura pe teritoriul Republicii Moldova, precizeaz─â Ministerul ucrainean de Externe.

Amintim c─â pre╚Öedintele Ucrainei, Petro Poro╚Öenko, a promulgat joi, pe 12 aprilie, Legea cu privire la ratificarea Acordului privind controlul ├«n comun al persoanelor, mijloacelor de transport ╚Öi m─ârfurilor ├«n punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, ├«n prezen╚Ťa prim-ministrului Pavel Filip, care s-a aflat la Kiev cu ocazia particip─ârii la Forumul de securitate.

Intrarea ├«n vigoare a Acordului va permite extinderea controlului ├«n comun la toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Pavel Filip ╚Öi Petro Poro╚Öenko au men╚Ťionat c─â astfel va fi asigurat─â o lupt─â mai eficient─â ├«mpotriva criminalit─â╚Ťii ╚Öi contrabandei la hotar ╚Öi va spori securitatea regional─â.

Controlul în comun la frontieră a fost început pe 17 iulie 2017 în punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, aflat pe teritoriul Ucrainei.

Deschide.md : În 2017, datoriile Transnistriei s-au majorat cu $46 de milioane

La ├«nceputul anului 2018, datoriile creditoare ale Transnistriei au constituit 9,077 mlrd. ruble ($567,3 mil.) ┼či au crescut ├«ntr-un an cu 739,3 mil. ruble ($46,2 mil.).

Potrivit agenţiei INFOTAG, cu referire la datele Serviciului de Statistică al regiunii, cea mai mare parte a datoriilor reprezintă datoriile interne de peste 7,428 mlrd. ruble (+339,9 mil.).

Datoriile fa┼ú─â de ┼ú─ârile CSI au crescut de la 601,1 mil. ruble p├ón─â la 706,9 mil. ruble, inclusiv 532,9 mil. ruble (+182,3 mil.) fa┼ú─â de Rusia, 111,9 mil. rub. (+41,7 mil.) ÔÇô fa┼ú─â de Moldova ┼či 48,9 mil. rub. (+22,5 mil.) ÔÇô fa┼ú─â de Ucraina.

Datoriile fa┼ú─â de alte ┼ú─âri s-au majorat de la 648,4 mil. p├ón─â la 941,9 mil. rub. Principalii creditori sunt Marea Britanie ÔÇô 207,3 mil. rub., Insulele Virgine ÔÇô 181,7 mil. rub. ┼či Germania ÔÇô 112,7 mil. rub.

Conform statisticilor, datoriile pe ├«mprumuturi externe ale Transnistriei ├«nsumeaz─â 5,625 mlrd. ruble ┼či s-au majorat ├«ntr-un an cu un sfert. Mai mult de jum─âtate din aceast─â sum─â autorit─â┼úile regiunii o datoreaz─â Insulelor Virgine ÔÇô 2,959 mlrd. rub.

Deschide.md : Rusia a trimis la Tiraspol 435 de milioane de ruble. Prima transa. E cam scumpa Transnistria pentru statul rus

Tiraspolul a primit ieri prima tran╚Ö─â din asisten╚Ťa financiar─â a Rusiei pentru pensionari. Este vorba de 435 de milioane de ruble, care vor permite m─ârirea compensa╚Ťiilor lunare pentru pensionarii din regiunea separatist─â, transmite TASS.

Amintim c─â Rusia acord─â ajutor financiar pentru pensionarii din Transnistria din 2006, dup─â ce Transnistria s-a pl├óns de blocaje economice impuse de c─âtre autorit─â╚Ťile moldovene╚Öti ╚Öi cele de la Kiev.

ÔÇ×Din partea Federa╚Ťiei Ruse au ajuns 435 de milioane de rubleÔÇŁ, a spus ieri, 29 martie, ofi╚Ťerul de pres─â al cabinetului de mini╚Ötri din Rusia.

Report.md | Situa╚Ťia economic─â din Transnistria: Exporturile c─âtre UE cresc, cele spre Rusia scad

­čç▓­čçę Astfel, ├«n primele 3 luni din 2016, Transnistria a exportat bunuri c─âtre UE ├«n valoare de 50 milioane dolari, fa╚Ť─â de 40 milioane dolari ├«n primele 3 luni din 2015. ├Än acela╚Öi timp, valoarea exporturilor c─âtre Rusia au sc─âzut, ├«n aceea╚Öi perioad─â, la jum─âtate fa╚Ť─â de 2015, conform unui raport al Institutul pentru Politici ╚Öi Reforme Europene din 2016.

De altfel, tendin╚Ťa de a p─âtrunde pe pia╚Ťa european─â a celor din regiunea transnistrean─â se vede ╚Öi ├«n cifrele de la Camera de Comer╚Ť a Republicii Moldova. Practic, ├«ntre 2007 ╚Öi 2016, num─ârul firmelor din regiunea transnistrean─â ├«nregistrate la Camera de Comer╚Ť a Republicii Moldova a crescut de la mai pu╚Ťin de 400 la peste 1.800.

F─âr─â s─â fi fost ├«nregistrate la Camera de Comer╚Ť din Moldova, firmele din st├ónga Nistrului nu ar fi putut ├«ncheia contracte ├«n UE.

Situa╚Ťia macroeconomic─â ├«n Transnistria a continuat, ├«ns─â, s─â de deterioreze. Volumul produc╚Ťiei industriale ├«n 2016 fa╚Ť─â de 2015 a sc─âzut cu 2,9%, exporturile efectuate ├«n 2016 fa╚Ť─â de 2015 au sc─âzut cu 1,4%, iar importurile au sc─âzut ├«n 2016 fa╚Ť─â de 2015 cu 36%. Economia regiunii se afl─â ├«ntr-o criz─â profund─â, iar popula╚Ťia este la limita s─âr─âciei.

Rusia a finan╚Ťat regiunea transnistrean─â cu peste 6,5 miliarde dolari din 1994 ┼či p├ón─â ├«n prezent, prin intermediul Gazprom ╚Öi MoldovaGaz, conform unui studio realizat de Institutul pentru Dezvoltare ┼či Ini╚Ťiative Sociale „Viitorul”.