Category Archives: Stiri

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles miza acestor alegeri locale.

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu, a declarat c─â ├«l va ├«nvinge ├«n turul doi socialistul ├«nscris ├«n cursa pentru fotoliul de primar. ÔÇŁEste foarte important ca noi, mi╚Öcarea unionist─â, s─â nu accept─âm s─â vin─â la Prim─âria Chi╚Öin─âu un socialist, un anti-unionist convins, un minidodon care ar izola Chi╚Öin─âul la fel cum a f─âcut ╚Öi Dodon cu R.Moldova. Am intrat ├«n aceast─â lupt─â, vreau s─â intru ├«n turul doi, ╚Öi sunt convins c─â o s─â ├«l bat pe candidatul sociali╚Ötilor, s─â asigur o victorie important─â pentru noi, unioni╚Ötii, ├«n anul ├«n care marc─âm centenarul Marii UniriÔÇŁ, a spus Codreanu ├«ntr-un interviu oferit pentru adev─ârul.ro.

├Än opinia acestuia, candidatul socialist este sus╚Ťinut prin propaganda distribit─â pe canalele media de╚Ťinute de Federa╚Ťia Rus─â ├«n R.Moldova: ÔÇŁCeban este ajutat ╚Öi de o propagand─â foarte acerb─â din partea Moscovei, care controleaz─â peste 80% din spa╚Ťiul media din R. Moldova, ╚Öi acesta este marele nostru dezavantaj ├«n acest moment , aceasta este starea de lucru din ultimii ani. Unii oameni creed c─â ├«n Rom├ónia nu exist─â dec├ót s─âr─âcie, ╚Ťigani, homosexuali ╚Öi drumuri proaste, asta le este insuflat de presa controlat─â de limb─â rus─âÔÇŁ.

Candidatul mi╚Öc─ârii unioniste a mai declarat, de asemenea, c─â for╚Ťele politice care privesc spre Est ╚Öi Uniunea European─â nu au r─âspuns apelului la dialog ├«n vederea identific─ârii unui candidat unic al dreptei. ÔÇŁNoi am ├«ncercat s─â avem discu╚Ťii cu to╚Ťi cei care se declar─â de dreapta, de╚Öi ├«n R. Moldova nu prea putem vorbi despre ideologii ├«n adev─âratul sens al cuv├óntului, dar cu to╚Ťi care privesc spre vest ÔÇô spre Rom├ónia ╚Öi spre Uniunea European─â. ╚śi, din p─âcate, nu am avut deschidere din partea acestor partide.Suntem convin╚Öi c─â, dac─â am fi avut un candidat comun, am fi avut o lupt─â mai simpl─â, un rezultat previzibil, iar un om care s─â nu era controlat nici de Dodon, nici de Plahotniuc, ar fi ajuns ├«n fruntea prim─âriei. Eu, ca unionist, sunt construit s─â v─âd lucruri care ne unesc, nu luccruri care ne separ─â, ╚Öi a╚Öa cum am f─âcut ╚Öi la alegerile preziden╚Ťiale, c├ónd am sus╚Ťinut-o pe Maia Sandu, a╚Öa ne-am fi dorit s─â facem ╚Öi acum, s─â o sus╚Ťinem pe Maia Sandu, care ar fi avut toate ╚Öansele s─â ob╚Ťin─â fotoliul de primar, aici nimeni nu are niciun dubiu. Sau am fi sus╚Ťinut pe orice alt candidat care s-ar fi a╚Öezat cu noi la masa de negocieri. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles miza acestor alegeri localeÔÇŁ, a mai spus Codreanu.

 

VIDEO//Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â.

„Eu a┼č vrea s─â avem a┼ča o dictatur─â (ca ├«n Belarus) ├«n agricultur─â, ├«n economie, ├«n sfera social─â. ┼×i, crede┼úi-m─â, majoritatea cet─â┼úenilor (moldoveni) tot asta ┼či-ar dori, pentru c─â Belarusul ocupa pozi┼úii bune ├«n ratingurile economice interna┼úionale”, a declarat Igor Dodon, citat de Radio Chi┼čin─âu.

Dodon a f─âcut aceste afirma┼úii dup─â ce Aleksandr Luka┼čenko a remarcat ironic c─â ├«n Republica Moldova este democra┼úie „nu dictatur─â ca ├«n Belarus”.

La r├óndul s─âu, Luka┼čenko a afirmat c─â Republica Moldova este „col┼úul de rai’ al fostei Uniuni Sovietice, potrivit portalului Deschide.md. „Noi ┼čtim foarte bine care e atitudinea fra┼úilor moldoveni fa┼ú─â de belaru┼či. Eu am venit ca ├«n propria mea republic─â, acesta este col┼úul de rai al fostei Uniuni Sovietice”, a apreciat liderul de la Minsk, conform canalului media citat.

├Än cadrul aceleia┼či conferin┼úe de pres─â, Igor Dodon i-a mul┼úumit lui Luka┼čenko pentru sprijinul acordat de Belarus ├«n ob┼úinerea statutului de observator al Republicii Moldova ├«n cadrul Uniunii Euroasiatice.

La 3 aprilie, Igor Dodon a semnat cu ┼čeful Comisiei Economice Euroasiatice, Tigran Sarkisyan, un memorandum de cooperare ├«ntre Uniunea Economic─â Euroasiatic─â ┼či Republica Moldova. Memorandumul a fost criticat dur de premierul moldovean Pavel Filip ┼či pre┼čedintele parlamentului, Andrian Candu, care au precizat c─â documentul este nul ┼či nu are putere juridic─â. AGERPRES/(AS – autor: Lilia Traci, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18 aprilie 2018 ÔÇö Secretarul General de Stat, Radu Burduja, a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general de brigad─â Dawne Deskins.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilateral─â ├«n domeniul ap─âr─ârii, contextul actual de securitate, reforma militar─â, precum ┼či alte subiecte de interes comun.

Radu Burduja a informat-o pe Dawne Deskins cu privire la agenda reformelor planificate pe termen scurt ┼či mediu ├«n sectorul de ap─ârare, cu accent pe ini┼úiativa de profesionalizare a Armatei Na┼úionale, documentele strategice elaborate ├«n cadrul Ini┼úiativei de Consolidare a Capacit─â┼úilor de Ap─ârare pentru Republica Moldova (DCBI), proiectele de ├«nzestrare ┼či dotare cu echipament ┼či tehnic─â modern─â.

Secretarul General de Stat a apreciat sprijinul constant oferit de SUA prin diverse programe de asisten┼ú─â ┼či instruire, cum ar fi Programul Interna┼úional de Instruire ┼či Educa┼úie Militar─â ÔÇö IMET (International Military Education and Training), Ini┼úiativa global─â pentru opera┼úiuni de men┼úinere a p─âcii (GPOI), precum ┼či activit─â┼úi ┼či exerci┼úii desf─â┼čurate ├«n comun cu Armata Na┼úional─â pe teritoriul Republicii Moldova ┼či al SUA.

La rândul său, generalul de brigadă Deskins a declarat că SUA sunt disponibile să sprijine Republica Moldova în procesul de modernizare a întregului sector de apărare.

Dawne Deskins ┼či-a exprimat speran┼úa c─â activit─â┼úile de instruire comun─â a militarilor, benefice pentru ambele armate, vor avea continuitate ┼či se vor derula ├«n cadrul exerci┼úiilor militare bilaterale ┼či multina┼úionale.

De notat c─â loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general de brigad─â Dawne Deskins, efectueaz─â o vizit─â oficial─â ├«n Republica Moldova, ├«n perioada 17 Ôłĺ19 aprilie curent.

 

TVR Moldova : Autorităţile locale vor putea gestiona terenurile lăsate în paragină

Terenurile lăsate în paragină de proprietari vor fi administrate de autorităţile publice locale. Acestea vor avea dreptul să le dea în arendă altor persoane. Prevederile sunt stipulate în proiectul noului Cod funciar.

Potrivit bizlaw.md, sunt prevăzute reglementări ce ţin de arenda terenurilor agricole. Astfel, se propune ca plata pentru arendă a terenurilor agricole să se stabilească prin negocieri de către părţi.

├Än scopul consolid─ârii terenurilor agricole, reducerii costurilor de ├«nregistrare a contractelor de arend─â, contractul de arend─â a terenurilor ┼či a altor bunuri agricole ├«ncheiat pe un termen de p├ón─â la 5 ani inclusiv se va ├«nregistra la prim─âria localit─â┼úii ├«n a c─ârei raz─â teritorial─â se afl─â terenurile ┼či alte bunuri agricole. Cel pe un termen mai mare de 5 ani se va ├«nregistra la oficiul cadastral teritorial. Se propune ca termenul de arend─â s─â fie de cel pu┼úin 3 ani ┼či cel mult 30 ani.

Totodată, a fost inclus un articol unde este reglementată transmiterea terenurilor proprietate privată în arendă de către autoritatea publică locală. Se propune ca în cazul în care proprietarul terenului agricol nu cultivă terenul mai mult de doi ani, conform prevederilor reglementate în proiectul Codului, autoritatea publică locală să aibă dreptul de a administra terenul agricol, dispunând arendarea lui, în baza unor condiţii.

Proprietarul terenului va fi somat ├«n scris c─â ├«n termen de trei luni s─â ia m─âsurile necesare pentru folosirea terenului conform modurilor de folosin┼ú─â reglementate ├«n proiectul Codului funciar. ├Än cazul ├«n care soma┼úia va r─âm├óne f─âr─â efect, autoritatea public─â local─â (consiliul local) va decide transmiterea acestui teren ├«n arend─â pentru un termen de maximum cinci ani ├«n func┼úie de cauze. De asemenea, se propune ca propor┼úia pl─â┼úii de arend─â, ce se cuvine proprietarului terenului, s─â fie de circa 70% din plata arendei, iar 30% va fi achitat─â autorit─â┼úii publice locale pentru cheltuieli administrative ┼či motivarea acestora.

Administrarea terenului agricol de c─âtre autorit─â┼úile publice locale nu va fi un impediment pentru ├«nstr─âinarea sau constituirea altor drepturi reale de c─âtre proprietar. Proprietarul sau dob├ónditorii legali pot ├«n orice moment, printr-o declara┼úie scris─â adresat─â autorit─â┼úilor publice locale, s─â-┼či ├«ntoarc─â dreptul de a administra terenul agricol. Contractele de arend─â vor fi opozabile p├ón─â la expirarea termenului pentru care au fost ├«ncheiate. Autorii ini┼úiativei consider─â c─â astfel nu vor fi l─âsate ├«n paragin─â terenurile agricole ┼či nu vor afecta terenurile adiacente cu buruiene ┼či v─ât─âm─âtori.

Cetăţeni din peste 30 de ţări vor putea călători în R. Moldova fără vize

Chi┼čin─âu, 12 apr. /MOLDPRES/. Decretul de promulgare, dar ┼či legea pentru modificarea ┼či completarea legisla┼úia privind resortisan┼úii statelor ter┼úe, care au obliga┼úia de┼úinerii unei vize, ┼či resortisan┼úii statelor ter┼úe, care sunt exonera┼úi de obligativitatea de┼úinerii unei vize la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, vor fi publicate ├«n num─ârul de m├óine al Monitorului Oficial, informeaz─â MOLDPRES.

Printre statele a c─âror cet─â┼úeni vor putea c─âl─âtori ├«n Moldova f─âr─â vize se num─âr─â Brazilia, Republica Columbia, Statele Unite Mexicane, Republica Guatemala, Republica Insulelor Marshall, Republica Panama, Republica Paraguay, Republica Mauritius. Totodat─â, ┼čapte din cele 33 de state au ridicat unilateral obligativitatea de╚Ťinerii vizei de intrare pentru cet─â╚Ťenii Republicii Moldova.

Potrivit autorit─â┼úilor, excluderea vizelor pentru cet─â┼úenii mai multor ┼ú─âri va facilita cooperarea economic─â, atragerea investi┼úiilor, dezvoltarea turismului ┼či a altor sectoare prioritare pentru statul nostru, dar ┼či eventuale facilit─â╚Ťi de c─âl─âtorie ├«n viitor pentru cet─â┼úenii Republicii Moldova.

#Diez.md : BNM a pus ├«n circula╚Ťie monedele de 1 ╚Öi 2 lei. P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului urmeaz─â s─â fie lansate ╚Öi cele cu valoarea de 5 ╚Öi 10 lei

Banca Na╚Ťional─â a Moldovei a pus ├«n circula╚Ťie s─âpt─âm├óna trecut─â monedele de 1 ╚Öi 2 lei, iar cele de 5 ╚Öi 10 lei urmeaz─â s─â fie puse ├«n circula╚Ťie la sf├ór╚Öitul anului curent. Dac─â la magazin primi╚Ťi rest de unu sau doi lei ├«n monede s─â nu v─â mire acest fapt.

Reprezentan╚Ťii B─âncii au declarat c─â monedele au fost transmise b─âncilor licen╚Ťiate. Motivul pentru care celelalte monede vor fi puse ├«n circula╚Ťie la sf├ór╚Öitul anului, este c─â BNM mai de╚Ťine ├«n stoc bancnote de 5 ╚Öi 10 lei.

╚śeful Direc╚Ťiei Opera╚Ťiuni cu Numerar a B─âncii Na╚Ťionale a Moldovei, Corneliu Melnic, a precizat c─â unii v├ónz─âtori privesc sceptic la aceste monede, dar oricum ele sunt acceptate ├«n orice magazin, centru comercial chiar ╚Öi la pia╚Ť─â.
Monedele de 1 leu si de 2 lei sunt confec╚Ťionate din otel placat cu nichel ╚Öi au o nuan╚Ť─â argintie. Corneliu Melnic precizeaz─â c─â aceste monede nu sunt grele ╚Öi au nevoie de timp ca cet─â╚Ťenii s─â se obi╚Önuiasc─â cu ele.

Despre colonelul Ion Mahu & Compania ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas

Moldoveni┼čtii care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas. Analiz─â realizat─â de *Nicolae ┼ó├«brigan.

Despre organizarea Mar┼čului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenar─â) se ┼čtia pe la ├«nceputul lunii februarie 2018, c├ónd organizatorii lansaser─â campania online de promovare.

├Än tot acest interval de timp, am asistat la o serie de reac┼úii isterice at├ót din partea a pre┼čedintelui Dodon, c├ót ┼či a liderului unei mi┼čc─âri moldoveniste cu scopul de a descuraja participarea cet─â┼úenilor moldoveni la manifesta┼úiile unioniste. Contextul fusese ┼či el ales nu ├«nt├ómpl─âtor: scrisorile c─âtre ONU, Consiliul Europei ┼či alte reprezentan┼úe diplomatice din R. Moldova pentru a anun┼úa c─â ÔÇ×statalitatea republicii este pus─â ├«n pericolÔÇť, semnarea declara┼úiilor anti-unioniste de c─âtre consilierii locali loiali PSRM precum ┼či propunerea de tragere la r─âspundere penal─â a primarilor ┼či consilierilor unioni┼čti ÔÇô toate acestea fac parte dintr-o campanie mai ampl─â, coordonat─â direct de strategii Kremlinului.
S─â vedem de ce ┼či pentru cine anume. ├Änceput de campanie Campania anti-unionist─â ┼či anti-Centenar fusese demarat─â pe 7 martie curent pe posturile de televiziune NTV Moldova ┼či Accent TV.
├Än acea zi buletinul de ┼čtiri al postului de televiziune NTV Moldova, dar ┼či pe pagina de Facebook a acestei televiziuni, fusese difuzat reportajul Roibu: ÔÇ×Unirea ├«nseamn─â tr─âdareÔÇť, ├«n care ale┼čii locali care semnaser─â declara┼úiile simbolice de reunire a Republicii Moldova cu Rom├ónia erau acuza┼úi de tr─âdare de patrie ┼či c─â ar fi fost mitui┼úi. ├Än reportaj este citat deputatul Partidului Sociali┼čtilor din Republica Moldova (PSRM), Grigore Novac, acesta declar├ónd ├«n Parlament c─â ale┼čii locali au semnat declara┼úiile ├«n schimbul unor sume de bani de p├ón─â la 2000 de euro.

Ulterior, dezinformarea fusese demontat─â de jurnali┼čtii de la StopFals.md, ace┼čtia demonstr├ónd c─â declara┼úiile lui Novac fuseser─â doar minciuni rostogolite ├«n pres─â de canalele PSRM-ului.

Cine l-a ÔÇ×consiliatÔÇť pe Dodon s─â formeze acel ÔÇ×Front Na┼úionalÔÇť (anti-unionist ┼či antirom├ónesc)? Nimeni altul dec├ót colonelul (r.) Ion Mahu ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc. Presa din R. Moldova men┼úioneaz─â c─â acesta ar fi un rom├ónofob convins ┼či nepot al unui general al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), fiind implicat ├«n preg─âtirea ac┼úiunilor de destabilizare a situa┼úiei din republic─â din 7-8 aprilie 2009. ├Än martie 2016 Mahu formeaz─â Mi┼čcarea Popular─â ÔÇ×Salv─âm MoldovaÔÇť compus─â de silovici (reprezentan┼úi ai structurilor de for┼ú─â) moldoveni ┼či alte personalit─â┼úi obscure, iar pe 9 februarie 2018 apeleaz─â la Dodon, PSRM, precum ┼či la alte ÔÇ×organiza┼úii patrioticeÔÇť (pro-Kremlin) s─â ÔÇ×ini┼úieze ├«n Moldova crearea Frontului Rezisten┼úei Na┼úionale ┼či s─â organizeze Congresul For┼úelor PatrioticeÔÇť.

TVR Moldova : ┼×ase centre de suport ├«n afaceri vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova

┼×ase centre de suport ├«n afaceri pentru a sprijini crearea ┼či dezvoltarea ├Äntreprinderilor Mici ┼či Mijlocii vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova. Ac┼úiunea are loc ├«n cadrul unui proiect sus┼úinut financiar de c─âtre UE, pentru a fortifica parteneriatul dintre sectorul public ┼či privat ├«n atingerea obiectivului de dezvoltare durabil─â a comunit─â┼úilor ┼či regiunilor.

Potrivit unui comunicat de pres─â al Agen┼úiei de Dezvoltare Regional─â Sud, citat de IPN, proiectul are o durat─â de doi ani ┼či jum─âtate ┼či tinde s─â contribuie la dezvoltarea social─â ┼či economic─â a Republicii Moldova prin implicarea societ─â┼úii civile ┼či altor p─âr┼úi, ┼úin├ónd cont de prevederile Acordului de Asociere cu UE, care cuprinde Zona de Liber Schimb Aprofundat ┼či Cuprinz─âtor.

Centrele ar urma s─â ofere un mediu antreprenorial ┼či de ├«nv─â┼úare, asisten┼ú─â ├«n managementul de afaceri, instruire, acces la servicii de finan┼úare, servicii de sprijin tehnic. Prin activitatea lor, centrele vor sprijini accelerarea afacerilor ┼či vor contribui la cre┼čterea economic─â, la bun─âstarea cet─â┼úenilor ┼či a comunit─â┼úilor.

Suma de granturi disponibil─â pentru crearea centrelor de suport este de 360 de mii de euro. Suma alocat─â per proiect nu va dep─â┼či 60 de mii de euro. Granturile vor fi oferite ├«n tran┼če trimestriale ├«n dependen┼ú─â de progresul ob┼úinut ├«n implementarea proiectelor.

Moldpres.md : Transferurile b─âne┼čti din afara ┼ú─ârii r─âm├ón a fi o surs─â semnificativ─â pentru bugetul popula┼úiei de la sate

Chi┼čin─âu, 31 mar. /MOLDPRES/. Peste o cincime din veniturile popula┼úiei de la sate o constituie transferurile b─âne┼čti din str─âin─âtate. ÔÇ×Popula┼úia rural─â ├«n compara┼úie cu cea urban─â este dependent─â ├«ntr-o propor┼úie mai mare de transferurile din afara ┼ú─ârii, ponderea acestora ├«n venituri fiind de 22,3 la sut─â fa┼ú─â de 11 la sut─â ├«n cazul popula┼úiei din mediul urban, potrivit datelor Biroului Na┼úional de Statistic─â (BNS), informeaz─â MOLDPRES.

De┼či valoarea remiterilor a crescut cu 11,2 la sut─â, ├«n anul trecut, ponderea transferurilor ├«n totalul veniturilor popula┼úiei a sc─âzut de la 17,4 la sut─â ├«n 2015 la o medie de 16,5 la sut─â, pe fondul major─ârii c├ó┼čtigurilor salariale. Cota veniturilor din activitatea salarial─â, care reprezint─â cea mai important─â surs─â de venit, a crescut ├«n ultimii doi ani cu dou─â puncte procentuale, p├ón─â la 43,1 la sut─â.

Statisticile oficiale mai arat─â c─â pentru popula┼úia rural─â este caracteristic─â ┼či o contribu┼úie mai mare a presta┼úiilor sociale, 25,4 la sut─â din total venituri, comparativ cu 21,6 la sut─â ├«n mediul urban. Veniturile b─âne┼čti ale popula┼úiei disponibile ale popula┼úiei au constituit ├«n 2017 ├«n medie pe o persoan─â pe lun─â 2244,9 lei, ├«n cre┼čtere cu 9,0 la sut─â fa┼ú─â de anul precedent.

Statisticienii constat─â c─â m─ârimea medie a veniturilor este determinat─â de mai mul┼úi factori, unul de baz─â fiind componen┼úa gospod─âriei. Astfel, veniturile ce revin ├«n medie unei persoane descresc pe m─âsura major─ârii num─ârului de persoane ├«n gospod─ârie, dar ┼či ├«n func┼úie de num─ârul de copii ├«n gospod─ârie. Gospod─âriile formate dintr-o singur─â persoan─â au venituri de 1,8 ori mai mari comparativ cu cele din cinci ┼či mai multe persoane. Aceea┼či tendin┼ú─â este ├«nregistrat─â ┼či ├«n func┼úie de num─ârul de copii ├«n gospod─ârie.

Totodat─â, ponderea veniturilor din activitatea salarial─â este dubl─â ├«n cazul gospod─âriilor formate din trei ┼či mai multe persoane, ├«n timp ce veniturile salariale de┼úin o pondere mai mic─â ├«n cazul celor cu trei ┼či mai mul┼úi copii.

TVR Moldova | Maia Sandu: Vrem s─â c├ó┼čtig─âm ┼či Chi┼čin─âul, dar ┼či alegerile parlamentare

Pre┼čedintele Partidului Ac┼úiune ┼či Solidaritate, Maia Sandu, sus┼úine c─â forma┼úiunea pe care o reprezint─â, ├«mpreun─â cu Partidul Platforma Demnitate ┼či Adev─âr, ├«┼či dore┼čte nu doar s─â c├ó┼čtige alegerile din municipiul Chi┼čin─âu, care au loc ├«n data de 20 mai, dar ┼či scrutinul parlamentar de la sf├ór┼čitul anului curent. Declara┼úia a fost f─âcut─â ├«n cadrul emisiunii ÔÇ×├Än profunzimeÔÇŁ de la postul de televiziune ProTV Chi┼čin─âu.

ÔÇ×Vrem s─â c├ó┼čtig─âm ┼či Chi┼čin─âul, dar ┼či alegerile parlamentare. ┼×i vreau ca toat─â lumea s─â ├«n┼úeleag─â corect prin aceast─â prism─â ÔÇô nu vorbim doar de Chi┼čin─âu, trebuie s─â facem tot posibilul s─â ne unim eforturile. Nu avem dreptul s─â dezbin─âm acum for┼úele antioligarhice, pro-europeneÔÇŁ, a declarat Maia Sandu.

Referitor la mecanismul stabilit ├«ntre cele dou─â partide privind selectarea candida┼úilor la parlamentare, Maia Sandu a men┼úionat c─â membrii ambelor forma┼úiuni au ┼čanse egale de a ajunge ├«n echipa pentru scrutinul parlamentar. Liderul PAS a spus c─â pentru selec┼úie vor exista dou─â comisii: una pentru integritate ┼či alta pentru meritocra┼úie.

De asemenea, lidera PAS a afirmat c─â decizia adoptat─â ├«n raport cu alegerile din capital─â au pornit de la tabloul general, de la alegerile parlamentare. ÔÇ×Pentru a men┼úine aceast─â unitate a for┼úelor autentic pro-europene, antioligarhice, am ajuns la aceast─â decizie prin care ├«l sprijinim pe Andrei N─âstase la alegerile din Chi┼čin─âu ┼či, ├«n acela┼či timp, am reu┼čit s─â convenim detaliile acestui acord, mecanismul de selectare a echipei at├ót pe liste, c├ót ┼či ├«n circumscrip┼úiiÔÇŁ, sus┼úine Maia Sandu.

Pre┼čedinta PAS spune c─â va face campanie astfel ├«nc├ót s─â-┼či conving─â sus┼úin─âtorii pentru a asigura accederea lui Andrei N─âstase la func┼úia de primar al Chi┼čin─âului. ÔÇ×Eu sunt sigur─â c─â domnul N─âstase va face tot ce-i va sta ├«n puteri ca s─â schimbe lucrurile spre bine ├«n Chi┼čin─âu, ├«n acela┼či timp, suntem con┼čtien┼úi cu to┼úii care sunt impedimentele pentru administrarea corect─â a Chi┼čin─âului pe care va ├«ncerca s─â le creeze aceast─â guvernare. ├Än al doilea r├ónd, ├«n condi┼úiile ├«n care justi┼úia este controlat─â, procuratura nu-┼či face treaba, lucrurile acestea vor ├«ngreuna activitatea unui nou primar atunci c├ónd va vrea s─â fac─â ordine ├«n institu┼úiile din subordine, atunci c├ónd va vrea s─â schimbe managementul anumitor organiza┼úii pentru ca lucrurile s─â se schimbe spre bineÔÇŁ, a declarat Maia Sandu.

Referitor la un posibil candidat la alegerile din municipiul Bălţi, Maia Sandu a declarat că deocamdată nu a fost luată nicio decizie.