Category Archives: Romania

10TV.md | VIDEO // Exporturile spre România vor fi mai mari de 750 milioane de dolari

├Än premier─â, exporturile spre Rom├ónia, vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodat─â de R. Moldova. Exper╚Ťii economici explic─â aceast─â majorare prin faptul c─â ├«n Rom├ónia ajung piese auto ┼či utilaj pentru ma┼čini, care cost─â mult mai mult dec├ót orice alt produs.

Exporturile ┼či importurile din R. Moldova sunt ├«n cre┼čtere continu─â. Acest lucru le permite exper┼úilor economici s─â fac─â prognoze optimiste ├«n ceea ce prive┼čte dezvoltarea statului.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioni┼ú─â, ├«n acest an, pentru prima dat─â exporturile vor dep─â╚Öi trei miliarde de dolari, importurile vor fi mai mari de ┼čase miliarde de dolari, iar dou─â miliarde de dolari din livr─ârile de m─ârfuri vor veni din Uniunea European─â.

Potrivit lui Veaceslav Ioni╚Ť─â, exporturile ├«n Rom├ónia au crescut cu peste 330 de milioane de dolari ├«n ultimii trei ani. Expertul explic─â aceast─â majorare prin faptul c─â ├«n Rom├ónia ajung piese auto ┼či utilaj pentru ma┼čini. Iar acestea cost─â mult mai mult dec├ót orice alt produs.

De asemenea, expertul mai vorbe┼čte despre faptul c─â importurile vor dep─â╚Öi pentru prima dat─â 6 miliarde de dolari anual, iar exporturile spre Rom├ónia, ├«n premier─â vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodat─â de R. Moldova.

Ziare.com , Vitalie Ciobanu: Inca mai asteptam ca DNA-ul romanesc sa treaca Prutul, nu ca procedeele oligarhiei de la Chisinau sa ajunga la Bucuresti

Lucrurile nu arata bine la Chisinau, pentru elita pro-europeana si pentru stabilitatea democratiei, dar in mod sigur lui Putin ii convine felul in care Andrei Nastase e impiedicat sa isi preia mandatul. Din pacate, lucrurile nu arata bine nici la Bucuresti: in loc ca DNA sa treaca Prutul, spune scriitorul si jurnalistul Vitalie Ciobanu, ar fi pagubos ca Romania sa fie oferita „celor care ne vor inapoi in tarcul lor despotic”.

Vitalie Ciobanu este scriitor, redactor-sef al revistei Contrafort, jurnalist, comentator la Radio Europa Libera (biroul de la Chisinau), presedinte PEN Centru Moldova. Este unul dintre cei care semneeaza capitolele volumului Vin rusii!
5 perspective asupra unei vecinatati primejdioase
, recent aparut la Editura Humanitas.

A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova si ale Uniunii Scriitorilor din Romania. A coordonat si alcatuit volumul „Arhipelag” – antologie de literatura romana din Republica Moldova in limbile germana, engleza si franceza, aparut sub egida PEN Centrului basarabean in 2010.

Am purtat acest dialog cu Vitalie Ciobanu imediat dupa ce instanta de la Chisinau a decis invalidarea alegerilor pentru Primarie, alegeri castigate de pro-europeanul Andrei Nastase. Cat de mult mai trage Rusia sforile la Chisinau? Ar putea Romania sa faca mai mult? „Romania trebuie sa se comporte in Moldova – am mai spus-o – nu (doar) ca o mama interbelica ce isi cauta copila basarabeana ratacita, ci ca un stat autentic european, sa insiste pe respectarea drepturilor omului si valorilor democratice, sa nu-si mai plece urechea la santajul geopolitic al guvernantilor de la Chisinau, carora de fapt nu le pasa de valorile nationale”, spune Vitalie Ciobanu.

– Ce inseamna pentru Republica Moldova decizia justitiei (controlata politic de Partidul Democrat si de Vlad Plahotniuc) de a invalida alegerea lui Andrei Nastase ca primar al Chisinaului?

Inseamna asasinarea democratiei. Ni se ia ultimul si cel mai fundamental drept pe care-l avem: cel de a ne alege conducatorii, de a schimba, la anumite intervale de timp, puterea, de a ne „racori” la urne. Cand pierzi dreptul de vot e ca si cum te-ar baga in puscarie, unde ca cetatean nu existi. Sau e ca si cum ti s-ar pune calusul in gura si ai sta si te-ai holba la calaii tai, si numai lacrimile tale ar mai putea spune ceva – ca mai traiesti, ca mai respiri, ca mai ai reflexe umane…

StirileProTV.ro | FSB viseaza spioni români ! Arestată în Rusia pentru spionaj în favoarea României. Cine este Carina Țurcan

Carina ╚Üurcan, membru al Consiliului de Administra┼úie al companiei Inter RAO, a fost re╚Ťinut─â ╚Öi acuzat─â de spionaj pentru Rom├ónia, relateaz─â agen╚Ťia Tass.

Carina ╚Üurcan, membr─â a Consiliului de Administra┼úie al companiei Inter Rao, a fost arestat─â fiind acuzat─â de spionaj ├«n favoarea statului rom├ón, au afirmat surse apropiate anchetei pentru TASS. ÔÇťEste suspectat─â c─â a spionat pentru Rom├óniaÔÇŁ, au declarat sursele, f─âr─â a da mai multe detalii.

Anterior, TASS a scris c─â magistra┼úii instan┼úei din Lefortovo au acceptat cererea procurorilor ca ┼óurcan s─â fie pus─â sub arest preventiv. Curtea nu a comentat dosarul, acesta fiind etichetat drept ÔÇťsecretÔÇŁ.

Potrivit site-ului companiei, Carina Valerievna ┼óurcan este membr─â a consiliului de administra┼úie al Inter RAO. N─âscut─â ├«n 1974, a studiat ├«n R.Moldova ┼či are un MBA ├«n Spania. Ea are ╚Öi na╚Ťionalitate rus─â, potrivit site-ului companiei.

Compania, cu afaceri în sectorul energetic, a anunţat că Ţurcan este în prezent în concediu. Avocaţii ei au cerut eliberarea, dar decizia va fi luată la o dată încă neprecizată. Ţurcan e acuzată de spionaj, infracţiune care poate fi pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare. Arestul preventiv se încheie pe 13 august, conform TASS.

Compania Inter Rao deţine, printre altele, cea mai mare centrală termoelectrică din Republica Moldova, la Cuciurgan. În deceniul trecut, Inter RAO a furnizat energie electrică inclusiv României.

Potrivit Kommersant, ┼óurcan a fost re┼úinut─â vineri de agen┼úii FSB, care i-au perchezi┼úionat biroul ┼či locuin┼úa. ├Än dosar ar mai fi implica┼úi ├«nal┼úi oficiali din ministerul rus al Energiei. ├Än cadrul companiei, ea s-ar ocupa de exporturile ╚Öi importurile de energie electric─â furnizat─â de centrala de la Cuciurgan, afirm─â sursele Kommersant, iar p├ón─â ├«n 2012 a condus divizia Moldova-Ucraina-Rom├ónia a firmei.

O surpriza placut─â. Andrei N─âstase, invitat de Rare╚Ö Bogdan la ÔÇ×Jocuri de PutereÔÇŁ

Jurnalistul Rare╚Ö Bogdan de la Realitatea TV a decis s─â-i ├«ntind─â o m├ón─â de ajutor lui Andrei N─âstase, liderul Platformei Demnitate ╚Öi Adev─âr ╚Öi candidat unic al for╚Ťelor proeuropene antioligarhice la alegerile pentru prim─âria Chi╚Öin─âu din 20 mai.

Rare╚Ö Bogdan i-a oferit spa╚Ťiu de emisie permanent ├«n emisiunea sa.

ÔÇ×├Än platou ├«l cunoa╚Öte╚Ťi pe omul care se bate pentru Prim─âria Chi╚Öin─âului cu o caracati╚Ť─â ├«ntreag─â. Acolo e o caracati╚Ť─â ├«nfior─âtoare. Greu, crede╚Ťi-m─â, e mai greu s─â lup╚Ťi la Chi╚Öin─âu dec├ót oriunde ├«n alt─â parte, pentru c─â democra╚Ťia este aproape siluit─âÔÇŁ, a declarat jurnalistul rom├ón ├«n timpul emisiunii sale ÔÇ×Jocuri de putereÔÇŁ… JurnalTV.md : Rare╚Ö Bogdan de la Realitatea TV ├«i ├«ntinde o m├ón─â de ajutor lui Andrei N─âstase: I-a oferit spa╚Ťiu de emisie permanent

Adevarul.md | Analiz─â realizat─â de Dan Dungaciu : Pentru Chi┼čin─âu, Rom├ónia este Rusia cu semn schimbat

Premierul Filip a spus-o ├«n The Guardian. Cu subiect ┼či predicat. Pentru guvernul de la Chi┼čin─âu, Unirea cu Rom├ónia este exclus─â. Sigur, to┼úi ┼čtiau asta, chiar ┼či cei care se pref─âceau c─â nu ┼čtiu. Era o minciun─â frumoas─â, o ÔÇ×ambiguitate constructiv─âÔÇť, cum ar numi-o, pedant, anali┼čtii. ┼×ocul declara┼úiilor din publica┼úia britanic─â ale prim-ministrului moldovean vine din alt─â parte: a ├«nc─âlcat o linie ro┼čie de comunicare.

Analiz─â realizat─â de Dan Dungaciu* A spus ceea ce nu se cuvenea s─â spun─â. ┼×i a spus-o tare, ├«n public. Nu e frumos, nu e politicos. A spus ceea ce g├óndea, el ┼či partidul s─âu, ├«nc─âlc├ónd o conven┼úie asumat─â tacit. Dac─â m─â min┼úi, minte-m─â frumos… De aici ┼či jena de a comenta declara┼úiile sale pe ambele maluri ale Prutului. Dar Pavel Filip a mai spus ceva ├«n interviul cu pricina. ┼×i asta e mult mai grav. Pentru prima dat─â la Chi┼čin─âu, un ┼čef de guvern ÔÇ×europeanÔÇť acrediteaz─â ideea c─â ceea ce fac Rusia ┼či Rom├ónia ├«n R. Moldova este la fel, doar cu semn schimbat. ┼×i asta este cu adev─ârat inacceptabil, inadmisibil ┼či impardonabil.
Dar să le luăm pe rând.
Premierul Filip d─â jos masca Binomului Plahotniuc-Dodon.

Declara┼úia cu excluderea Unirii nu e grav─â ├«n sine, ci prin consecin┼úe. Este, cum spuneam, o c─âdere a m─â┼čtilor. O dezvr─âjire a spa┼úiului politic moldovenesc. Nara┼úiunea oficial─â suna a┼ča. ├Ämp─âratul cel Bun (Vladimir Plahotniuc) ┼či curtea sa (guvernul lui Pavel Filip ┼či majoritatea parlamentar─â), se lupt─â din r─âsputeri cu Balaurul cel R─âu (Pre┼čedintele Igor Dodon). Primii vor ├«n Europa, vor rela┼úii fr─â┼úe┼čti cu Rom├ónia, vor ca Bucure┼čtiul s─â fie principalul partener etc. etc. A doua tab─âr─â vrea confruntare cu UE, cu Bucure┼čtiul, este anti-rom├óneasc─â ┼či anti-unionist─â. De aceea trebuie sus┼úinut─â, cu orice pre┼ú ┼či f─âr─â cr├ócnire, guvernarea Filip ├«n aceast─â lupt─â – imaginar─â – ├«ntre ├«ngeri ┼či demoni.

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei.

Cristea a adresat ├«n acest sens o procedur─â de urgen╚Ť─â. ÔÇ×La adresa https://ec.europa.eu/consultation/runner/Future-of-EuropeÔÇŽal─âturi de limba rom├ón─â este cea moldoveneasc─â, ca limba ce poate fi folosita ├«n procesul de consultare lansat de Comisia European─â,ÔÇŁ scrie Andri Cristea.

Europarlamentarul PSD a adaugat ca: ÔÇ×Este esential ca UE, partenerul de dezvoltare cheie al Chi╚Öin─âului, s─â transmit─â mereu mesajul corect, inclusiv pe canalele sale propriiÔÇŁ. Comisia European─â a luat act de ├«ntrebarea europarlamentarului Andi Cristea ┼či a eliminat sintagma ÔÇťlimba moldoveneasc─âÔÇŁ de pe site-ul institu┼úiei.

Potrivit deciziei Cur╚Ťii Constitu┼úionale de la Chi┼čin─âu, din decembrie 2013, limba oficial─â a Republicii Moldova este ÔÇ×limba rom├ón─â, nu limba moldoveneasc─â ├«n baza grafiei latineÔÇŁ, conferind statut de norm─â constitu┼úional─â Declara┼úiei de Independen┼ú─â a ┼ú─ârii, adoptat─â ├«n august 1991.

Deschide.md : Românii din Republica Moldova vor avea acces pe piaţa muncii din România. Deputatul Constantin Codreanu implicat în iniţerea unui proiect de lege

Deputatul Constantin Codreanu, al─âturi de deputatul Petru Movil─â ┼či al┼úi parlamentari de la Bucure┼čti au ini┼úiat un proiect de lege care va deschide pia┼úa muncii din Rom├ónia pentru rom├ónii din Republica Moldova ┼či alte state nemembre ale Uniunii Europene.

Ini┼úiativa legislativ─â, cu impact pozitiv at├ót pentru pia┼úa muncii din Rom├ónia, c├ót ┼či pentru etnicii rom├óni din comunit─â┼úile istorice din afara grani┼úelor, vizeaz─â completarea Ordonan┼úei Guvernului nr. 25/2014 privind ├«ncadrarea ├«n munc─â ┼či deta┼čarea str─âinilor pe teritoriul Rom├óniei ┼či pentru modificarea ┼či completarea unor acte normative privind regimul str─âinilor ├«n Rom├ónia.

Ini┼úiativa prevede completarea OG nr. 25/2014 cu o nou─â liter─â, av├ónd urm─âtorul cuprins: ÔÇ×n) str─âinii vorbitori de limb─â rom├ón─â de nivel B1 sau B2, cet─â┼úeni ai Republicii Moldova ┼či ai altor state ├«n care exist─â comunit─â┼úi de rom├óni, care pot fi ├«ncadra┼úi ├«n munc─â pe teritoriul Rom├óniei pe o perioad─â de cel mult 1 anÔÇŁ. Aceast─â prevedere elimin─â obligativitatea ob┼úinerii de c─âtre angajator a avizului de angajare ├«n cazul rom├ónilor din state non-UE.

Agerpres.ro : „Centenarul filmului rom├ónesc” lansat vineri, la Chi┼čin─âu

Asocia┼úia Artis Ia┼či ┼či Asocia┼úia Ob┼čteasc─â MIA din Chi┼čin─âu au lansat, vineri, la Chi┼čin─âu, „Centenarul filmului rom├ónesc”, un proiect cultural ├«n cadrul c─âruia vor fi f─âcute proiec┼úii a 100 de filme rom├óne┼čti ├«n 100 de localit─â┼úi din Rom├ónia, Republica Moldova ┼či Ucraina (Cern─âu┼úi), cu prilejul ├«mplinirii a 100 de ani de la Marea Unire.

„Vrem s─â ajungem ├«n 100 de localit─â┼úi din Rom├ónia, Republica Moldova ┼či Cern─âu┼úi ┼či am zis noi c─â ├«n felul acesta vom lansa conturul h─âr┼úii Rom├óniei Mari. ├Än aceste 100 de localit─â┼úi vrem s─â aducem 100 de titluri de filme rom├óne┼čti, pentru c─â avem de unde. Cinematografia rom├óneasc─â, ┼čtim cu to┼úii, ├«n fiecare an aduce tot mai multe ┼či mai multe filme, care se bucur─â de succes ┼či la noi aici, dar vrem s─â venim ┼či cu titluri care au preg─âtit aceast─â genera┼úie nou─â de filme”, a declarat, ├«n cadrul unei conferin┼úe de pres─â, managerul proiectului ├«n Republica Moldova, Valentina Iusuphodjaev.

Proiec┼úiile din cadrul „Centenarului filmului rom├ónesc” au fost special alese de criticul ┼či istoricul de film Bujor T. R├«peanu, dar ┼či de criticul de film Irina-Margareta Nistor ┼či consultantul cinematografic Ileana Popovici.

„├Ämi place s─â cred c─â noi ├«n acest moment scriem o pagin─â de istorie. Aducem ├«n prim-plan publicului personalit─â┼úi din cinematografia rom├óneasc─â, aducem filme care nu se v─âd oric├ónd pe marele ecran, aceasta este ideea principal─â a proiectului, ┼či pornind de la faptele istorice care s-au ├«nt├ómplat ├«n localit─â┼úile ├«n care ajungem”, a declarat, ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â, managerul proiectului la nivelul Rom├óniei, Andrei Giurgia.

Proiectul se va desf─â┼čura pe parcursul unui an, el derul├óndu-se cu sprijinul Institutului Cultural Rom├ón „Mihai Eminescu” din Chi┼čin─âu ┼či al Asocia┼úiei Studen┼úilor Jurnali┼čti din Ia┼či, av├ónd ca partener media Agen┼úia Na┼úional─â de Pres─â AGERPRES.

De altfel, filmul documentar „Marea Unire – Rom├ónia, la 100 de ani” produs de AGERPRES va fi proiectat ├«n cadrul „Centenarului filmului rom├ónesc”.

„O rela┼úie foarte important─â pe care acest o are cu Agen┼úia Na┼úional─â de Pres─â AGERPRES, pentru c─â ├«mpreun─â suntem la acest drum. Pe parcursul acestei caravane, centenarul va fi ├«nso┼úit de acest film documentar, pentru c─â vrem s─â fie cunoscut─â adev─ârata istorie”, a ad─âugat Giurgia.

TVR Moldova : Autobuzele donate de Prim─âria municipiului Bucure┼čti au ajuns la Chi┼čin─âu

Ast─âzi, 27 aprilie, are loc prezentarea autobuzelor donate de Prim─âria municipiului Bucure┼čti. Autobuzele de marc─â ÔÇ×MercedesÔÇŁ au c├óte 100 de locuri ┼či urmeaz─â s─â circule ├«n ora┼čul Chi┼čin─âu. Acestea vor fi plasate pe dou─â linii turistice.

Autobuzele donate urmeaz─â s─â circule pe ruta nr.5 care leag─â sectorul Ciocana de Centru, prin R├ó┼čcani.

Unit─â┼úile de transport vor intra ├«n posesia capitalei ├«n urma unui acord de colaborare semnat la Bucure┼čti ├«ntre Silvia Radu ┼či primarul capitalei Rom├óniei, Gabriela Firea.

┼×eful interimar al Direc┼úiei generale transport public ┼či c─âi de comunica┼úie,Vitalie Butucel, a spus ├«n cadrul ceremoniei de prezentare a autobuzelor c─â sunt dotate cu aparate de aer condi┼úionat ┼či ramp─â pentru c─ârucioare.

Aproape un milion de cet─â╚Ťeni moldoveni au ob╚Ťinut cet─â╚Ťenia rom├ón─â ├«n ultimii zece ani. Pentru mul╚Ťi cet─â╚Ťenia este o ┼čans─â ├«n plus la o via╚Ť─â mai bun─â ├«n Rom├ónia sau ├«n Uniunea European─â. Cozile formate la centrele unde se depun actele pentru ob╚Ťinerea cet─â╚Ťeniei rom├óne sunt o realitate de zi cu zi. ╚śi nu exist─â semne c─â lucrurile se vor schimba prea cur├ónd, scrie tvr.ro.

├Än fiecare zi cet─â╚Ťeni moldoveni trec Prutul ╚Öi vin la Ia╚Öi s─â ├«╚Öi depun─â actele pentru ob╚Ťinerea cet─â╚Ťeniei rom├óne.

Cet─â╚Ťenii moldoveni se bucur─â de tratament special. Ei depun cerere de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei, considerandu-se c─â sunt descenden╚Ťi ai unor cet─â╚Ťeni rom├óni care au pierdut f─âr─â voia lor cet─â╚Ťenia ├«n 1940. Sunt excepta╚Ťi de la aceast─â regul─â locuitorii din Transnistria.

├Än Rom├ónia sunt cinci centre ├«n care locuitorii de dincolo de Prut ├«╚Ťi pot depune cererile de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei.

Anual, statul rom├ón proceseaz─â o sut─â de mii de cereri de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei din partea locuitorilor Republicii Moldova. C─â e vorba de cet─â╚Ťeni anonimi sau de elitele Republicii Moldova, cet─â╚Ťenia rom├ón─â este o calitate important─â peste Prut.