Category Archives: Romania

Aproape un milion de cet─â╚Ťeni moldoveni au ob╚Ťinut cet─â╚Ťenia rom├ón─â ├«n ultimii zece ani. Pentru mul╚Ťi cet─â╚Ťenia este o ┼čans─â ├«n plus la o via╚Ť─â mai bun─â ├«n Rom├ónia sau ├«n Uniunea European─â. Cozile formate la centrele unde se depun actele pentru ob╚Ťinerea cet─â╚Ťeniei rom├óne sunt o realitate de zi cu zi. ╚śi nu exist─â semne c─â lucrurile se vor schimba prea cur├ónd, scrie tvr.ro.

├Än fiecare zi cet─â╚Ťeni moldoveni trec Prutul ╚Öi vin la Ia╚Öi s─â ├«╚Öi depun─â actele pentru ob╚Ťinerea cet─â╚Ťeniei rom├óne.

Cet─â╚Ťenii moldoveni se bucur─â de tratament special. Ei depun cerere de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei, considerandu-se c─â sunt descenden╚Ťi ai unor cet─â╚Ťeni rom├óni care au pierdut f─âr─â voia lor cet─â╚Ťenia ├«n 1940. Sunt excepta╚Ťi de la aceast─â regul─â locuitorii din Transnistria.

├Än Rom├ónia sunt cinci centre ├«n care locuitorii de dincolo de Prut ├«╚Ťi pot depune cererile de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei.

Anual, statul rom├ón proceseaz─â o sut─â de mii de cereri de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei din partea locuitorilor Republicii Moldova. C─â e vorba de cet─â╚Ťeni anonimi sau de elitele Republicii Moldova, cet─â╚Ťenia rom├ón─â este o calitate important─â peste Prut.

Parlamentul Rom├óniei a VOTAT Declara╚Ťia de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul Rom├óniei a votat mar┼úi, la ┼čedin┼úa solemn─â de ├«mplinire a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, pentru Declara┼úia Parlamentului, cu doar 19 ab┼úineri, declara┼úie ├«n care ├«n care se afirm─â c─â Parlamentul consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa cet─â┼úenilor Republicii Moldova s─â sus┼úin─â unificarea celor dou─â state, deoarece aceasta reprezint─â continuarea ÔÇ×fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare”.

ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei adopt─â prezenta declara┼úie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu ┼óara-Mam─â, Rom├ónia, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul ┼×─ârii, ├«n calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care f─âceau parte reprezentan┼úi ai popula┼úiei rom├óne majoritare ┼či ai minorit─â┼úilor etnice, constituit ├«n concordan┼ú─â cu normele democratice ale timpului, ├«n condi┼úiile disolu┼úiei Imperiului ┼óarist ┼či ale def─â┼čur─ârii Primului R─âzboi Mondial, a dat expresie dorin┼úei colective de unitate prin adoptarea Actului UniriiÔÇŁ, se arat─â ├«n textul declara┼úiei citit la tribuna Parlamentului de c─âtre Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul Rom├óniei ÔÇ×consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificareaÔÇŁ. ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei constituit ├«n ┼čedin┼úa solemn─â la ├«mplinirea a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, ast─âzi, 27 martie 2018, consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificarea celor dou─â state ca o continuare fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare ┼či afirmare a na┼úiunii rom├óne ┼či subliniem c─â acest act depinde de voin┼úa acestora ┼či declar─â c─â Rom├ónia ┼či cet─â┼úenii ei sunt ┼či vor fi ├«ntotdeauna preg─âti┼úi s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea oric─ârei manifest─âri organice de reunificare din partea cet─â┼úenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voin┼úei suverane a acestoraÔÇŁ, se mai arat─â ├«n document.

Recomand─âm ÔÇŁVictoria comuni╚ÖtilorÔÇŁ, articol publicat pe 6 decembrie 2010, ├«n ÔÇŁRom├ónia liber─âÔÇŁ

C─âl─âtorilor afla┼úi, ├«nainte de 1990, ├«n Gara de Nord, pe la ora 6, ├«n dreptul peronului num─ârul 1 li se ├«nf─â┼úi┼ča o imagine foarte stranie. Sute de oameni ┼či mii de bagaje se rev─ârsau dintr-un tren verde, cu geamurile aburite, ├«ntr-un convoi care te ducea cu g├óndul la refugia┼úi de r─âzboi sau deporta┼úi.

Sugestia se oprea ├«ns─â la secera ┼či ciocanul vopsite pe tren ┼či la calabal├ócul imens pe care fiecare ├«l c─âra dup─â el. G─âl─âgia morm─âit─â a gloatei trezite de cur├ónd din somn, zbieretele ┼či ├«nghiontelile cu care ├«ncercau s─â-┼či croiasc─â drum spre taxiuri, t├órguiala ├«n┼úepat─â cu hamalii te l─âmureau iute c─â nu era vorba nici de prizonieri, nici de exila┼úi.

Erau rom├óni care se ├«ntorceau de la Chi┼čin─âu. Unii, turi┼čti pleca┼úi, chipurile, s─â vad─â cum ├«nflore┼čte comunismul ├«ntr-unul dintre ora┼čele marelui imperiu sovietic, cei mai mul┼úi, oameni cu rude ├«n Basarabia, jum─ât─â┼úi de familii desp─âr┼úite f─âr─â drept de apel ├«n iunie 1940, care se reuneau la nun┼úi, botezuri, de Hram, de Cr─âciunul pe stil vechi ┼či din ce ├«n ce mai des la ├«nmorm├ónt─âri.

┼×i pentru unii, ┼či pentru ceilal┼úi, drumul la Chi┼čin─âu ├«nsemna ┼či ocazia de a evada din programul de alimentare ra┼úional─â ┼či din stahanovismul ramburs─ârii datoriilor externe. Nimeni nu se ├«ntorcea din Basarabia f─âr─â mai pu┼úine bagaje dec├ót puteau duce la tren toate rudele, plus prietenii lor ┼či rudele acestora, care ├«i petreceau, cu to┼úii, p├ón─â la gar─â.

├Än tren, mirosul era n─âucitor. Miasmele c─ârnii de porc, pr─âjit─â ┼či b─âgat─â ├«n untur─â ca s─â reziste ┼či c├óteva luni, se amestecau cu cele ale ra┼úelor, g─âinilor ┼či g├ó┼čtelor jumulite de pene ┼či p├órlite, se combinau cu cele de br├ónz─â, ca┼čcaval, unt ┼či sm├ónt├ón─â, cu aromele cozonacilor ┼či pl─âcintelor cu curechi ┼či toate laolalt─â se suprapuneau pe cele de plastic ┼či de metal ale fierb─âtoarelor, aprinz─âtoarelor de aragaz, aerotermelor, mu┼čamalelor ┼či discurilor cu Elton John. Trenul care pleca de la Bucure┼čti ca un tren al foamei se ├«ntorcea ca unul al abunden┼úei.

C├ónd neamurile se str├óngeau iarna laolalt─â, ├«n satele Basarabiei, ├«n care pu┼úini erau cei ce nu vorbeau rom├óne┼čte, pove┼čtile de la gura sobei, de pe cuptior, se ├«mp─âr┼úeau ├«ntre amintirea surorilor ┼či fra┼úilor deporta┼úi ├«n Siberia ┼či care nu s-au mai ├«ntors niciodat─â, pentru care se v─ârsau lacrimi ┼či c├óteva pic─âturi de jin pe covor, ┼či a celor care au ales de bun─âvoie s─â munceasc─â ├«n Siberia pentru salariile mari. Dar niciodat─â nu lipsea o ├«ntrebare pe care basarabenii harnici ne-o puneau plini de uimire: cum a ajuns o ┼úar─â at├ót de bogat─â ca Rom├ónia s─â nu fie ├«n stare nici s─â v─â hr─âneasc─â?!

Prin noi, cei care ├«i vizitam, ei retr─âiau deport─ârile. La desp─âr╚Ťire, c├ónd ne burdu┼čeau valizele cu daruri, ne preg─âteau pentru supravie┼úuirea ├«ntr-un alt fel de Siberie.

Jurnal.md | Platforma DA ┼či PAS au semnat un protocol de colaborare cu PNL din Rom├ónia; Ludovic Orban: ÔÇ×Uni┼úi vor avea capacitatea s─â ofere o alternativ─â serioas─â la alegerile locale ┼či parlamentareÔÇŁ

Platforma Demnitate ┼či Adev─âr ┼či Partidul ÔÇ×Ac┼úiune ┼či SolidaritateÔÇŁ au semnat un protocol de colaborare cu Partidului Na┼úional Liberal din Rom├ónia. Documentul a fost semnat ├«n cadrul unui eveniment desf─â┼čurat la Chi┼čin─âu, la care au participat liderii celor trei forma┼úiuni politice, dar ┼či al Partidului Liberal-Democrat, care anterior a semnat acest protocol de colaborare.

Pre┼čedintele Partidului Na┼úional Liberal din Rom├ónia, Ludovic Orban, a declarat c─â protocolul va contribui la o uniune trainic─â ├«ntre forma┼úiuni, ad─âug├ónd c─â PAS, Platforma DA ┼či PLDM au capacitatea s─â ofere o alternativ─â serioas─â la alegerile locale ┼či parlamentare din Republica Moldova.

ÔÇ×Am ┼úinut s─â fiu prezent cu colegii din PNL, ├«n aceast─â zi istoric─â, ├«n Republica Moldova, pentru a marca ├«mplinirea a 100 de ani de la decizia istoric─â a Sfatului ┼ó─ârii, prin care Basarabia s-a unit cu Rom├ónia. De asemenea, am ┼úinut s─â fiu prezent, ├«n mod special, pentru a ne manifesta sus┼úinerea pentru cele trei forma┼úiuni politice democratice, proeuropene, forma┼úiuni care sunt ca ┼či noi parte component─â a Partidului Popular European, cea mai puternic─â forma┼úiune politic─â din UE. Cu aceast─â ocazie, o s─â semn─âm protocoalele de colaborare cu PAS, condus de Maia Sandu ┼či cu Platforma DA, condus─â de Andrei N─âstaseÔÇŁ, a declarat Ludovic.