Category Archives: Moldova

Ziare.com | Republica Moldova: sfarsitul istoriei de Petrisor Peiu, analist

Programata sa devina un succes al proiectului a-national, Republica Moldova s-a transformat din ce in ce mai mult in cel mai autentic esec: economia a ramas rudimentara, cetatenii au saracit de tot, o treime din populatie a plecat de acasa la munca in strainatate, puterea a fost confiscata de un autocrat incapabil, iar democratia a murit.

Singurul lucru care mai leaga inca teritoriul dintre Prut si Nistru de Europa este incapatanarea Bucurestiului de a forta un destin european pentru cateva sute de politicieni care dispretuiesc tot ceea ce reprezinta Europa.

Totul aici sta sub semnul unei esec, unic prin amploare si generalizare pe continentul european.

Aflata undeva intre pozitiile 130 si 140 in clasamentul mondial al performantei economice (dupa criteriul PIB/locuitor, metodologia PPP, a preturilor comparabile), strivita in respectivul clasament intre Samoa si Tonga, Republica Moldova (5.660 USD/locuitor) a pierdut contactul cu plutonul fostelor republici sovietice din grupul GUAM (Georgia-Ucraina-Armenia-Moldova), devansata fiind de Ucraina (8320USD/locuitor, pozitia 118 pe glob), de Armenia (8.640 USD/locuitor, pozitia 114 pe glob) si de Georgia (10.000 USD/locuitor, pozitia 108 pe glob).

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Belarus sfideaza intreg grupul GUAM de pe pozitia 72 pe glob, cu peste 18.000 USD/locuitor, iar Bulgaria (cea mai „slaba” tara din Uniunea Europeana) se afla departe, pe locul 64, cu peste 20.000 USD/locuitor! Ce sa mai spunem de Romania, care cu cei 24.500 USD/locuitor a ajuns pana pe pozitia 60 pe glob.

Republica Moldova a ajuns, astfel, dupa aproape trei decenii de existenta independenta, codasa Europei, cel mai sarac coltisor al continentului… Defictul comercial este aproape o treime din PIB (2,5 miliarde USD deficit la un PIB cam de 7 miliarde USD), iar valoarea datoriei catre furnizorul de gaze, Gazprom, este egala cu valoarea PIB-ului (aproape 7 miliarde USD)!

Dezastrul a devenit noua normalitate in Republica Moldova: desi ziarele si televiziunile se intrec in a raporta noi si noi „realizari” ale economiei, increderea populatiei in asemenea stiri este atat de mare incat o treime dintre cetateni au plecat deja in strainatate, iar sondajele indica faptul ca 54% dintre cei ramasi planuiesc sa plece si ei. Sa nu uitam ca brandul „Republica Moldova” este atat de puternic incat 30% din cetateni (cam 1 milion de oameni) si-au luat cetatenia altui stat (Romania, unde, e drept, acestia nu sunt chiar straini).

Democratia a disparut cu totul de la Chisinau, la propriu. Din patru in patru ani se organizeaza alegeri, al caror rezultat nu mai conteaza: practic se aleg niste oameni care apoi sunt cumparati sau santajati de catre capetenia republicana in vederea deturnarii sensului votului popular.

Deschide.md : Guvernul avizeaz─â negativ ini╚Ťiativa lui Dodon. Drapelul ro╚Öu cu cap de bour nu va fi legalizat

Guvernul nu a acceptat ├«n vederea legaliz─ârii drapelul ro┼ču cu cap de bour, ini┼úiativ─â venit─â din partea pre┼čedintelui Igor Dodon. Ministerul Justi┼úiei ┼či Academia de ┼×tiin┼úe a Moldovei au explicat c─â sub un asemenea drapel, la 12 septembrie 1485, la Colomeea, ┼×tefan cel Mare s-a „umilit” ├«n fa┼úa regelui Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello, ├«n vana speran┼ú─â c─â va fi ajutat ├«n lupta sa ├«mpotriva turcilor.

ÔÇ×Autorii au selectat ca simbol domnesc drapelul sub care ┼×tefan cel Mare, ├«n ziua de 12 septembrie 1485, a depus omagiu fa┼ú─â de regele Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello. Termenul omagiu ├«nseamn─â semn de respect sau de admira┼úie fa┼ú─â de cineva, iar referitor la evenimentele istorice din epoca medieval─â, termenul ├«n cauz─â reprezint─â jur─âm├óntul de devotament al unui vasal fa┼ú─â de suveranul s─âu. Prin depunerea de omagiu, ├«n 1485, c─âtre regele Kazimir al IV-lea, regele Poloniei, ┼×tefan cel Mare, urm─ârind scopul de a ├«ncheia o alian┼ú─â militar─â, a efectuat o ac┼úiune ce ├«i altera (diminua) demnitatea de conduc─âtor al Principatului Moldovei – stat suveran ┼či independent pe arena politic─â a Europei. Dar s-a umilit ├«n fa┼úa regelui polonez cu speran┼úa c─â acesta ├«l va ajuta cu trupe militare pentru a elibera de sub turci ora┼čele Chilia ┼či Cetatea Alb─â, ocupate de otomani ├«n 1484ÔÇŁ, se arat─â ├«n Nota Academiei de ╚śtiin╚Ť─â a Moldovei.

A.┼×.M. mai precizeaz─â c─â ÔÇ×Regele Kazimir al IV-lea nu ┼či-a ├«ndeplinit promisiunile ┼či nu a venit ├«n ajutorul lui ┼×tefan cel Mare pentru a-l sus┼úine la eliberarea Chiliei ┼či a Cet─â┼úii AlbeÔÇŁ.

ÔÇ×Prin urmare, depunerea umilitoare a omagiului nu s-a soldat cu scopul scontat, deoarece regele polonez l-a ├«n┼čelat pe domnitorul MoldoveiÔÇŁ, concluzioneaz─â A╚śM.

Având în vedere aceste date, steagul roșu cu cap de bour nu a fost acceptat pentru legalizare.

Potrivit Academiei, ├«n calitate de ÔÇ×drapel-simbol al lui ┼×tefan cel Mare, ar putea fi adoptat drapelul sub flamura c─âruia viteazul domnitor a ob┼úinut victoria ├«n b─ât─âlia de la Baia, ├«n 1467, sau drapelul ce a ├«nsufle┼úit o┼čtenii Principatului ┼či alia┼úii s─âi la distrugerea o┼čtirii de 120 000 de solda┼úi ai Imperiului Otoman, ├«n lupta de la Vaslui din 1475ÔÇŁ.

Amintim c─â Dodon a depus o ini╚Ťiativ─â legislativ─â care prevede ca drapelul ro╚Öu cu cap de bour s─â fie recunoscut ╚Öi arborat obligatoriu de c─âtre toate institu╚Ťiile publice.

Europa Libera : Ar putea Chișinăul să scoată pașapoarte moldovenești la vânzare?

O ini╚Ťiativ─â parlamentar─â cu multe semne de ├«ntrebare, ├«ntre scandal ╚Öi lingvistic─â.

Cet─â╚Ťenia ╚Öi pa╚Öapoartele moldovene vor putea fi ob╚Ťinute mai u╚Öor ╚Öi aproape confiden╚Ťial de c─âtre str─âinii care investesc ├«n R. Moldova, potrivit unor amendamente legislative ini╚Ťiate recent. Amendamentele ├«nc─â nu au fost adoptate definitiv, dar au produs deja consecin╚Ťe politice: pre╚Öedintele Comisiei securitate na╚Ťional─â, ap─ârare ╚Öi ordine public─â a Parlamentului, liberalul Roman Bo╚Ťan ╚Öi-a dat demisia din fruntea comisiei ├«n semn de protest. De ce este at├ót de scandaloas─â aceast─â ini╚Ťiativ─â?

Unul din amendamentele propuse de un grup de deputa┼úi din Partidul Democrat de guvern─âm├ónt ├«nlocuie┼čte ├«n legea veche ÔÇ×5.000 de persoaneÔÇŁ cu o alt─â sintagm─â ÔÇô ÔÇ×5.000 de solicitan┼úiÔÇŁ, ceea ce ├«nseamn─â c─â num─ârul poten┼úialilor beneficiari se extinde, ├«n contradic┼úie cu ideea ini┼úial─â de a nu oferi cet─â╚Ťenia moldoveneasc─â prea multor persoane.

Sergiu S├«rbu, deputatul care a formulat al─âturi de al┼úi c─â┼úiva democra┼úi amendamentul, spune c─â, de fapt, legea ├«i avea ├«n vedere de la bun ├«nceput pe solicitan┼úii primari – ├«n num─âr de 5.000 – ┼či c─â modificarea nu este dec├ót o simpl─â corec┼úie lingvistic─â:

ÔÇ×De fapt, am venit doar cu aceast─â rectificare, ca s─â atragem c├ót mai multe investi┼úii. Pentru c─â introducem un lucru nou: nu doar solicitantul primar va fi obligat s─â fac─â aceste investi┼úii, ci ┼či membrii familiilor lui.ÔÇŁ

O alt─â modificare din cele trei ┼úine de cunoa┼čterea limbii rom├óne ┼či a constitu┼úiei. Solicitan┼úii nu vor mai fi supu┼či unui test ├«n acest sens, a┼ča cum se prezum─â c─â ar fi fost, ├«n baza textului ini┼úial al legii. ┼×i de aceast─â dat─â, explica┼úia autorit─â╚Ťlor e c─â la mijloc ar fi o eroare ini┼úial─â:

ÔÇ×Cum po┼úi s─â ceri milioane investi┼úii, dar s─â nu le accep┼úi p├ón─â el nu ├«nva┼ú─â limba acelui stat?ÔÇŁ, spune Sergiu S├«rbu.

├Än sf├ór┼čit, deputa┼úii majorit─â┼úii propun ca numele celor care au ob┼úinut cet─â┼úenia contra investi┼úiilor f─âcute ├«n R. Moldova s─â nu fie publicate ├«n decretele oficiale emise de pre┼čedin┼úie, iar acolo s─â apar─â doar ni┼čte cifre – num─ârul de dosar. S├órbu spune c─â legiuitorii se g├óndesc la siguran┼úa solicitantului:

ÔÇ×Institu┼úiile statului vor cunoa┼čte toate informa┼úiile, dar ├«n decret va fi doar num─ârul dosarului. Este o practic─â general─â asta, pentru ca mecanismul s─â fie viabil. Sunt riscuri legate de siguran┼úa beneficiarilor.ÔÇŁ

Asculta Europa Libera | Liliana Barb─âro╚Öie : ÔÇ×Iluzii ┼či deziluzii electoraleÔÇŁ (Nicolae Negru/Ziarul Na╚Ťional)

ÔÇ×Alegerile din Chi╚Öin─âu demonstreaz─â c─â PDM nu este atotputernicÔÇŁ (Andrei Popov/infotag.md).

O concluzie a comentatorilor despre alegerile par┼úiale locale de duminic─â e c─â rezultatele din Chi┼čin─âu ┼či B─âl┼úi au reaprins speran╚Ťa schimb─ârii clasei politice ├«n Republica Moldova. Despre aceasta scrie Viltalie C─âlug─âreanu pe pagina de internet a postului de radio Deutsche Welle dw.com. ÔÇ×Miza acestui scrutin este, totu╚Öi, uria╚Ö─â, av├ónd ├«n vedere tendin╚Ťa guvern─ârii, dirijate de PD, de a controla teritoriul ├«n perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acestui anÔÇŁ, men╚Ťioneaz─â jurnalistul.

Nicolae Negru constat─â ├«n ├«ntr-un editorial ÔÇ×Iluzii ┼či deziluzii electoraleÔÇŁ ziarulnational.md c─â proeuropenii ar trebui s─â-i fie recunosc─âtori Silviei Radu, pentru c─â dac─â nu candida, Ion Ceban ar fi c├ó╚Ötigat din primul tur ╚Öi Chi┼čin─âul ar fi avut deja un primar cu stea sovietic─â ├«n frunte ╚Öi binecuv├óntare de la Putin. O alt─â concluzie a lui Negru ┼úine de perspectiva parlamentarelor: dac─â nu a reu╚Öit ├«n capital─â, blocul electoral PDA-PAS nu are cum s─â ia peste 50 % din voturi pe restul teritoriului, ╚Öi viitoarea guvernare proeuropean─â va fi imposibil─â f─âr─â partidul lui Plahotniuc. ├Äntreb├óndu-se ce va face PD ├«n turul doi al alegerilor, Negru admite c─â cel mai probabil, ├«i va ├«ntinde lui N─âstase ÔÇ×m─ârul otr─âvitÔÇŁ refuzat de Maia Sandu ├«n preziden╚Ťiale, dar ├«l va sprijini pe Ceban. Nu Silvia Radu, ci Ion Ceban se arat─â s─â fie adev─âratul candidat al lui Plahotniuc, conchide Negru.

Editorialistul Dumitru Barbalat respinge ├«n Moldavskie Vedomosti (vedomosti.md) ideea c─â partidul de guvern─âm├ónt n-ar fi luat ├«n calcul toate variantele, inclusiv cea a e╚Öecului la Chi╚Öin─âu ╚Öi B─âl╚Ťi. S-ar putea s─â fei un e┼čec deliberat, ÔÇ×de dragul victoriei la parlamentareÔÇŁ. Ced├ónd Chi╚Öin─âul ╚Öi B─âl╚Ťiul, PDM a strecurat oponen╚Ťilor o momeal─â, admite comentatorul, lupta adev─ârat─â rezerv├ónd-o pentru toamn─â. ├Än felul acesta ei au adormit vigilen╚Ťa societ─â╚Ťii ╚Öi oponen╚Ťilor.


Cum arată și ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de mâine. În afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capital─â sunt cele mai lungi ╚Öi m─âsoar─â 32 de centimetri. Acestea sunt at├ót ├«n limba rom├ón─â, c├ót ╚Öi ├«n rus─â ╚Öi con╚Ťin numele celor 11 candida╚Ťi care vor s─â ajung─â la c├órma primariei.

In afara de Chisinau, maine inca 6 localitati isi vor alege primarul, scrie protv.md.

Buletinul de vot din Capitala este cel mai lung, dat fiind faptul ca aici au fost inregistrati cei mai multi candidati.

Cei 11 de concurenti electorali se vor regasi maine pe un buletin de 32 de centrimetri lungime si 14 centrimentri latime. In aceste dimensiuni regasim simbolul electoral, numele candidatilor, dar si apartenenta politica.

Totodata, pe fiecare buletin este scris numarul sectiei de votare, dar si numarul circumscriptiei electorale. Costul unui buletin de vot pentru alegerile din capitala este 28 de bani, adica, in total au fost cheltuiti aproximativ 178 de mii de lei.

Pentru scurtinul din Chisinau au fost tiparite 634.547 de buletine de vot, dintre care peste 400 de mii in limba romana. Iar pentru municipiul Balti au fost tiparite 105.275 de buletine, dintre care peste 50 de mii sunt in romana. Costul buletinului este cu patru bani mai ieftin decat cel din Chisinau si a costat 24 de bani.

La Balti sunt astepati la urne peste 105 mii de persoane. Pentru ei vor fi deschise 58 de sectii de votare. In afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul. Este vorba comuna Leuseni si satul Nemteni din raionul Hancesti, Volovita, raionul Soroca, comuna Jora de Mijloc din raionul Orhei si in comuna Parlita, raionul Ungheni. Pentru cele 7 localitati au fost tiparite in total 752 460 de buletine de vot, dintre care 474 de mii in limba romana si restul in limba rusa.

Radio Europa Libera | Iulian Chifu: ÔÇ×Ideea unei na╚Ťiunii civice moldovene╚Öti este o copil─ârieÔÇŁ

Despre miza alegerilor locale ╚Öi perspectiva alegerilor generale, despre procesul de reglementare transnistrean─â, despre ├«nt├ólnirea Merkel-Putin de la Soci – o discu╚Ťie cu Iulian Chifu, analist de politic─â extern─â rom├ón, fost consilier preziden╚Ťial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Europa Liber─â: Pornim aceast─â discu╚Ťie, ├«ntreb├óndu-v─â dac─â ╚Öi aceste alegeri locale au o miz─â geopolitic─â?

Iulian Chifu: ÔÇ×Offf! Chiar dac─â ├«n primul tur s─â zicem c─â e o chestiune care nu se revede, miza politic─â nu are cum s─â lipseasc─â, iar mobilizarea nici nu se poate face ├«n Chi╚Öin─âu, ca ╚Öi ├«n Republica Moldova ca atare, f─âr─â aceast─â miz─â geopolitic─â. Toate tentativele de a face nara╚Ťiuni alternative n-au dat niciodat─â rezultate, mai mult sunt multe dintre nara╚Ťiunile alternative care deja s-au uzat p├ón─â s─â ajung─â s─â produc─â un efect. Deci, cred c─â ├«n continuare Chi╚Öin─âul, Republica Moldova ca atare sunt mize cu component─â geopolitic─â masiv─â, mai ales acum c├ónd polarizarea ├«n raporturile cu Federa╚Ťia Rus─â s-a produs ├«n termeni at├ót de acu╚Ťi.ÔÇŁ

Europa Liber─â: Politicienii sunt ├«nvinui╚Ťi c─â ei fac jocul ╚Öi polarizeaz─â societatea ├«ntre cei care ar ├«mbr─â╚Ťi╚Öa op╚Ťiunea estic─â ╚Öi cei care ├«╚Öi v─âd viitorul mai aproape de Vest. Ce trebuie s─â se ├«nt├ómple ├«n r├óndul clasei politice ca s─â se schimbe aceast─â percep╚Ťie c─â politicianul nu neap─ârat vrea s─â manipuleze cu geopolitica?

Iulian Chifu: ÔÇ×Politicianul nu poate face nimic altceva dec├ót ├«i arat─â sondajele de opinie, respectiv popula╚Ťia c─âreia i se adreseaz─â. Nu putem s─â vorbim ├«n al╚Ťi termeni odat─â ce la nivelul Republicii Moldova avem un pre╚Öedinte pro-rus asumat, ostentativ, exhibi╚Ťionist de acum de-a dreptul, care chiar face caz de aceast─â orientare a sa ╚Öi o guvernare declarat─â pro-european─â, care face caz pe partea cealalt─â de propria sa orientare. Nu e o chestiune ├«ns─â a politicienilor. Dac─â ei ar merge pe o tem─â chiar polarizant─â, care nu ar fi ├«n interiorul profund al popula╚Ťiei, aceast─â tem─â n-are cum s─â prind─â. Este exact chestiunea de baz─â a diferen╚Ťei dintre rom├ón ╚Öi moldovean, vorbitor de limb─â rom├ón─â sau a╚Öa-numit─â moldoveneasc─â. Evident c─â o asemenea dihotomie nu poate fi utilizat─â de un politician, dac─â ea nu are r─âd─âcini ad├ónci, cel pu╚Ťin pe o mas─â critic─â din societate, iar un salt este ╚Öi, a╚Ö spune eu, iluzoriu. Ideea unei construc╚Ťii a unei ipotetice societ─â╚Ťi civile moldovene╚Öti sau a na╚Ťiunii civice moldovene╚Öti este o copil─ârie; am v─âzut-o ├«n decursul a treizeci de ani.ÔÇŁ

Moldpres.md: Patru ani de călătorii fără vize în Uniunea Europeană pentru cetăţenii Republicii Moldova

Chi┼čin─âu, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se ├«mplinesc patru ani din momentul liberaliz─ârii regimului de vize cu Uniunea European─â. Posibilitatea de a c─âl─âtori f─âr─â vize o au ├«n prezent 2.114.321 de cet─â┼úeni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cet─â┼úeni din regiunea transnistrean─â, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres─â al MAEIE.

Regimul f─âr─â vize, prin libertatea de circula╚Ťie, a oferit posibilit─â╚Ťi noi pentru contacte ├«ntre oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurt─â durat─â, precum ╚Öi pentru vizitarea rudelor ╚Öi prietenilor, inclusiv din diaspor─â, ceea ce a reprezentat o adev─ârat─â consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima ╚Ťar─â a Parteneriatului Estic care a ob╚Ťinut regimul f─âr─â vize cu Uniunea European─â. Pe parcursul acestor patru ani, autorit─â╚Ťile moldovene╚Öti au ├«mp─ârt─â╚Öit cu ┼ú─ârile interesate din cadrul Parteneriatul Estic experien╚Ťa acumulat─â ╚Öi bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului f─âr─â vize cu Uniunea European─â s-a caracterizat prin cre┼čterea constant─â a num─ârului de cet─â╚Ťeni care au beneficiat de aceast─â facilitate. Astfel, c─âtre sf├ór┼čitul primului an de implementare, ├«n spa╚Ťiul Schengen au c─âl─âtorit 241.415 de cet─â╚Ťeni moldoveni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice; c─âtre sf├ór╚Öitul celui de-al doilea an num─ârul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra total─â ajunge la 1.469.917.

 

Trustul nostru de presa [ ­čŚúMAECENAS MOLDAVIAE ]

Actualitatea.md
Cugetul.md
Financiarul.md
Moldoveanca.md
OraLocala.md
Puterea.md

Capitala.md
Cuvantul.md
Jurnalul.md
Moldoveanul.md
Plaiul.md
Sportul.md

Cotidian.md
Desteptarea.md
Meridian.md
National.md
PlaiulOrheaian.md